Implementarea proiectelor de e-Guvernare PDF Imprimare Email
Scris de Andrei Ionut Damian   
Marţi, 07 August 2012 15:30

Care sunt riscurile in implementarea si post-implementarea proiectelor de e-guvernare ?

 

Ciclul de viata al dezvoltarii unui proiect in aproape orice domeniu nu se termina in momentul procedurii de predare-primire intre dezvoltatorul proiectului si beneficiarul acestuia. Analizand toate verticalale de aplicare a metodologiilor orizontale de management de proiect constatam ca etapele de post implementare sunt in stransa legatura atat cu desfarurarea efectiva a implementarii cat si cu implicarea directa a managementului de proiect in acest stadiu post livrare. In cazul verticalului tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor si in particular domeniul proiectelor de e-guvernare asistam la o sensibila accentuare a acestei chestiuni. In proiectele de e-guvernare legatura intre ciclul de dezvoltare-implementare, post-implementare si implicarea liniara si uniforma a managementului de proiect este critica.

Pentru a putea analiza riscurile in etapele de implementare si post-implementare in proiectele de e-guvernare vom face o scurta paranteza de explicare a acestui concep. E-Guvernarea  (prescurtarea de la Guvernare Electronica si cunoscuta deasemenea sub numele de guvernare digitală, guvernare on-line, etc), consta in procesul de interactiune digitale intre un guvern si diversele entitati sau grupuri de entitati ale statului si poate avea forma de:

A)    interactiune guvern-cetatean (G2C),  guvern şi angajaţi (G2E)

a)     Interactiunea uni-directionala pentru informarea cetateanului

i)      Legislatie

ii)     Cursuri online subventionate

b)    Interactiunea bidirectionala cu cetateanul

i)      Facilitarea accesului la ghiseul virtual pentru plati taxe, plati impozite, plati amenzi, etc

ii)     Implicarea cetateanului in procesul de guvernare prin forme de interactiune bidirectionala ca si consultarea, activismul, etc

B)    guvern şi întreprinderi  (G2B)

a)     Informarea agentilor economici (unidirectional)

i)      Facilitarea catre agentii economici a accesului la resurse subventionate (materiale sau electronice)

ii)     Cursuri si practici

iii)    Legislatie

b)    Interactiunea bidirectionala cu agentul economic

i)      Plata taxelor si impozitelor

ii)     Participarea activa la actul de guvernare prin consultare la promovarea noilor initiative legislative sau alte forme de activism.

C)    interactiune intre institutii guvernamentale statale sau inter-statale (G2G).

a)     Interactiunea intre institutiile descentralizate si entitatile centrale (exemplu: comunicarea intre local si central)

b)    Interactiunea intre entitatile aparatului central de guvernare (exemplu: comunicarea inter-ministeriala)

c)     Interactiunea cross-border (exemplu: interactiunea dintre guvernul tarii si forul de coordonare economico-administrativa al regiunii)

Discutand despre riscuri observam ca particularitatea acestui tip de proiecte este gradul ridicat de risc pe care il genereaza anumiti factori descrisi in continuare:

A)    Implicarea masiva a politicului in procesul de guvernare

a)     Expunerea la schimbarile politice si repercursiunea acestora asupra operationalitatii aparatului administrativ

b)    Sensibilitatea cadrului legislativa la influenta modificarilor politice - in special in domeniul legislatiei economico-financiare

B)    Structura descentralizata sau semi-descentralizata a aparatelor de guvernare 

a)     Strategia de guvernare a autoritatilor publice locale fata de autoritatile publice centrale

b)    Structura bugetarii proiectelor si a surselor de finantare in cazul local fata de cel central

c)     Variatia culturala si de know-how intra entitati locale si cele centrale

C)    Variatia domeniilor de activitate pentru diversele autoritati publice nationale.

a)     Diferentele intre structura proceselor si a fluxurilor de informatii intre institutii cu domenii diferite de activitate

b)    Diferenta intre capabilitatile si expertiza tehnologica intre institutiile administratiei publice ce activeaza in domenii tehnice si cele cu expunere redusa in tehnologie.

D)    Dependenta proiectelor de e-guvernare de surse de buget nesustenabile in cele mai multe cazuri neexistand venituri rezultate din exploatarea investitiei si implicit a sistemului

Mai departe puteam trece la urmatorul pas logic si anume la definirea listei de factori-riscuri specifice contextului proiectelor de guvernare electronica - de mentionat ca aceasta lista exclude factori tehnologici generali care pot fi aplicati in orice tip de proiect TIC rezumandu-se la problematica specifica a e-guvernarii:

A.    Lipsa de know-how a utilizatorilor viitorului/actualului sistem de e-guvernare va genera specificatii si cereri de modificare inconsistente

B.    Lipsa de implicare a factorilor de decizie (conducere institutie) poate duce la implementare necorespunzatoare sau la utilizare ineficienta a sistemului de e-guvernare

C.    Lipsa de incredere in factorul politic genereaza neincredere in randul consumatorului final al serviciilor sistemului de e-guvernare

D.    Lipsa fondurilor necesare dezvoltarii-implementarii proiectului de e-guvernare dar si a sustinerii acestuia prin procese de intretinere, modificare si adaptare

 

Ultima actualizare în Joi, 25 Decembrie 2014 09:33
 

Copyright Andrei Ionut Damian